Universal similari. (poem)


Oamenii sunt similari atunci când au garda la sol,
Aruncă cu obiecte. Fac sex din ură. Se ceartă. Nu dorm.
Melancolia vine atunci când iubești și soarele cade încet spre apus.
Când ai viața în față, dar viața din tine s-a scurs.
Îmi e frică să le arăt ca îmi pasă, că simt.
Toți au așteptări. Și când sunt slab, îmi spun că mint.
Mi-ai spus cândva că nu poți să mă schimbi. Nu mă schimbă nici viața.
Nu că nu ai vrea. Dar de mână cu tine și tot mă găsea otrăvindu-mă cu alcool dimineața.
Și ai dat în mine. Cu cuvinte și pahare și pumni.
Am râs căci e bine să știu că îți pasă și plângi.
Te consolezi cu el. Sau cu rom. Sau pastile.
Te mint că nu beau. Tu mă minți că ți-e bine.
Mințim o lume întreagă. Decepția se naște iubind.
Așteptând să cădem - înăuntru murind.
Vino iubita mea, să vezi cum te caut în sufletul meu
Când spre dimineață rămân singur. Doar eu.
M-ai văzut și ai fi vrut să iubești un om care să te iubească pe tine,
Dincolo de șanse, sau limite, sau droguri la bile.
Oamenii sunt atât de similari atunci când au garda sus.
............................
Nu ai zice că au lacrimi uscate de plâns.